Protestatarul debutant

DantealighieriAm ieșit azi la primul protest la care chiar am scandat, n-am făcut doar fotografii. Sigur, nu-i o postură foarte confortabilă pentru mine sau pentru alți colegi, obișnuiți cu analiza, cu reflecția, cu observația și mai puțin cu acțiunea.

Dar vine o vreme când simți că trebuie să faci ceva. Trebuie, pentru că știi mai mult despre politică decât ei, marea masă a conaționalilor. Și ăsta e un motiv de tristețe mai degrabă decât unul de laudă.

Știi că soarta unui popor, între politica deșănțată și politica normală, atârnă de un fir de ață sau o sticlă de ulei. E frustrant să vezi că alții nu văd, nu știu sau nu vor. Te trezești tam-nesam în politica militantă. Îți vine peste mână, dar ești cu sufletul împăcat.

De o mie de ori ai scrie mai bine un roman decât să-ți deschizi gura la o scandare. Dar realizezi că romanele se scriu pentru oamenii ca tine, cei care deja gândesc asemeni ție. Că o scandare sună ciudat, simplist și barbar, dar pentru mulți oameni face mai mult decât zeci de romane scrise excepțional însă necitite de ei. Îți calci pe orgoliu, pe mândrie și pe simțământ. Și scandezi. Trebuie. Pentru binele tău și al unor oameni ce nu-ți vor mulțumi vreodată. Nici nu trebuie.

O zicea bine Dante Aligheri, special pentru comozii tuturor timpurilor: Cel mai întunecat iad este rezervat celor care își păstrează neutralitatea în timpul crizelor morale.

Tags: ,

3 comments

  1. Nu credeam ca exista vreun caz in care sa fiu 100% de acord cu tine, chiar 101%.

    • Măcar tu. Când am ajuns acasă aveam în inbox un mesaj: „te credeam mai deștept”. Ce să-i faci, zic, nu-i pot mulțumi pe toți.

Ce ai de zis?